vineri


FARA URME

Ah,ce greu de dor imi vine

Sa astern pe alb,ce am murdarit.

Ai fost tot si esti in mine...

Eu am vrut si m-am lovit.

Nici nu stiu ce sa regret

Parca viu esti si acum,

“Noi” al nostrum il repet

Si vestigiul cel din drum.

Tu esti unicul ce-n vis ai aparut,

Prvirea ta m-a dezlegat,

Cum de oare ne-am vazut?

Ce suntem cu-adevarat?

As plange iar si vreau din nou

Sa-mi curga lacrimi s-ametesc

Culcata-n plus cu un furou,

Te visez si nu vreau sa ma trezesc!

Si amintirile suave

S-au asternut in mintea mea,

Vrand mangaierile firave

Mi-am sufocat inima.

Ce-i mai dulce si mai viu

In trup ramane pe pamant,

Nici tu,nici eu nu stiu,

Cat noi ne-am iubit de mult!

Niciun comentariu: