duminică

This picture reminds me of Anastasia and the whole story about Romanov family.

The Romanov family was murdered at Ekateringburg on July 17th, 1918. After his abdication in March 1917, Nicholas and his family had been put under house arrest and kept just outside of St. Petersburg. As the civil war developed, the whole family was sent to Tolbolsk in Siberia and from here to Ekateringburg in the Urals.
The Romanovs had given Lenin a major problem. To many, Nicholas was still the legitimate ruler of Russia. While he was alive, people would rally to his cause. The simple fact was that many in the White corner were fighting to restore Nicholas the throne. The tsar, appointed by God, had many loyal followers. If Nicholas escaped, then his followers would have had someone at their head to lead them - against Lenin.

In the summer of the 1918, Ekateringburg was threatened by the advancing Whites. The decision was taken by the Bolsheviks to kill Nicholas and his family. On the night of July 17th, the family was awoken and told that there was trouble in Ekateringburg. They were told that they would be safer in the basement of the house they were staying in. The whole family, the family doctor (Botkin) and three servants went to the basement. A group of twelve Red Army soldiers appeared in the basement and shot those there. The legend has it that the princesses had to be finished off with bayonets as they had stuffed jewels in their blouses which had deflected the bullets.

Many rumours quickly spread with regards to the murders.

One was that the youngest daughter, Anastasia somehow managed to survive.

Another was that not all the family were murdered in the basement and that some, primarily the children and Alexandra, were removed from the house and shot elsewhere.

Such was the fear of the Cheka that the story of the Romanovs deaths was never challenged and the same remained true under Stalin. However, in September 1918, a number of people claimed to have seen Alexandra and the four princesses at a house in Perm - this followed the rumour that a heavily guarded train left Ekateringburg immediately after July 17th, with the four princesses and their mother on board. Also a doctor in Perm claimed to have treated one of the princesses after she had fallen ill in September 1918. The actual details of what happened to the Romanovs on July 17th will never be known and this has led to continual speculation as to what exactly did happen.

joi

.

There's only one thing ... i can be afraid of,my simple words,my simple soul!

marți



Nu plangeam dar....
Parca toata camera era absorbita intr-o singura directie si simteam cum scaunul pe care eram asezata se inclina.
Stateam oblic si parca totusi nu simteam nimic.Nu stateam nicicum.
Ii citeam cuvintele si cu fiecare vorba pe care mi-o spunea,primeam cate-o sageata in corp;
si una cate una ma dobora din ce in ce mai mult si tot sangele zvacnea de parca voia sa ma evadeze.
Ma scufundam in mine si parca nici trupul nu mi-l mai simteam.
Citeam.Citeam, si de la sprancene in sus parca nu mai aveam craniu.
Tavanul incepea exact deasupra ochilor mei,
si nicio durere nu poate inlocui viteza cu care veninul gandurilor lui ma injecta.
Incercam sa respir dar nu puteam.
Trageam aer in piept dar nu reuseam sa-l scot afara.
Oare am murit?
Nu stiu,parca inca mai traiesc.......dar nu pentru el !

duminică

In zumzetul meu am tresarit
In somn cred c-am adormit
Caci am visat
Ca trista eu am fost
Dar m-am trezit din visul visului
Si nu ma recunosc,

Si nu te recunosc
Pentru ca vrei nu pentru ca vreau
Si nici nu stiu ce cred
Si tot nu stiu sa iau
O parte mica din privirea ta
S-o port in par
Sa dorm cu ea.

Sa ma privesti cum dorm,
Sa simti cum te visez,
Sa ma alungi din vis,
Sa simt ca evadez!

Iar in ura mea sa nu cobor
Atunci cand stiu ca departe esti
Caci n-am sa te dobor
Atunci cand ma privesti

Si e ciudat ca mor in fiecare zi
Si nu-i deloc frumos atunci cand ma atingi
Dar eu ingan mereu cuvinte si miscari
Ce ti-au stat in trup in crunte alergari.

Si n-am sa pot sa te confund,
Din toti,caci esti al meu si stiu
Ca n-am sa pot sa ma ascund
In negrul ceasului tarziu.

Mirosul tau il simt si-l iert mereu
Si din placerea mea
Te scot pe tine....
Si sunt eu....
Si suntem unul
Chiar si pana la altar
Nu ne-am gasit nicicand
Mereu am fost noi doi
Rataciti placut si stramb
In al timpului calvar.

luni

Intr-un sir de zile,intr-o viata chiar
Intr-unul din veacurile mele
am scris iar

M-am suparat atunci,pe ce?
Pe mine?Nici nu stiu!
Pe tot! De tot!

E greu sau foarte greu?
Si peste ce sa trec acum,
Caci mai departe fara ele
Nu sunt!

Veniti din nou! Va rog!
Nu ma lasati...
Va simt,aproape sunteti,
Aproape acum...

Acum....
Punct!

vineri


Intr-o suma de idei ma regasesc...
in scaderea poftelor simt ca'nebunesc
ma invart,ocol si pentru putin accept
si vad ca prin vis totul e perfect

mai e putin si am sa pot sa dorm
mai este mult caci nu mai stiu deloc
si nici cu tot sa fiu nu e usor
ma-ngan pustiu in al meu zbor

si spun adio ziarului de maine
m-alint cu titlul unei dimineti
mai este loc si pentru mine
in una dintre cele noua vieti

la carma vasului ma regasesc
din valea umbrei sa alerg
pe valurile ce ma strivesc
de stanci...si-apoi sa ma culeg

greseli nebune,minciuni de slefuit
erori ce vin si nu me tem
in lumea lor n-am ruginit
in lumea lor nu e blestem.

Tablou ma numesc
A da? A nu!!!
Conteaza?
Nu,dar te vrem oricum!
Eu nu va vreau,dar sunt de acord cu voi
M-as vrea...
As vrea si vreau dar asta inca nu ati spus
Si cand veti zice?
Chiar nu stiti unde sunt?
V-as zice eu,dar fara farmec,apoi.

Un nou capitol?
Nu,multumim!Pe curand!
Curand de tot!Nu stiti cat sunt de aproape
Sau credeti ca nu va intereseaza!
Nu trebuie,m-am interesat eu destul!
Destul?Pauza,sa rad!
Destul nu e niciodata..
Alergati ca va sta bine
Alergati sa respirati
Incetati...sau nu
Chiar daca pe noi scrie"RIDICOL"
Voi va distrati,ca doar ce stiti!
Va distrati si ce bine va este!
Dar cat va mai fi?
Sau cat mai este?
Sa revenim,continuati sa alergati!
Alergati,dar nu acum ca-i noapte...
Dar sa va treziti
N-o puteti rata pe frumoasa moarte!

Ce tragic sfarsit!
Sau mai bine,real,spus!
E tot ce ne asteapta
Dar s-alergam bucurosi,macar trisiti sa nu fim.
Sa nu fiti!
Sa mergem acum....

Si patru daca spun,pare putin
Sau e prea devreme sa cer mult?
Nu cer nimic,eu doar astept!
Astept sa ma asteptati....

Imortalizati momentul,va rog!
Va rog eu acum,sa nu ne fie greu tuturor
-mai tarziu-

Imi pare rau!
Insa doar ,,pare"!
Pentru ca de fapt nu este
Dar doare...
Acum nu mai tip,
Dar cum ma arde
E greu sa indur,e greu sa simt!

Revin.

miercuri


my favourites designers:
bestey johnson
derek lam
marc by marc jacobs
alexander wang

joi


E foarte greu atunci cand sunt prinsa intr-o furtuna,dar si mai greu este dupa ce trece furtuna! Cand totul e distrus in jur,cand soarele parca nici nu mai exista;simt ca ma ingrop odata cu cenusa gri din atmosfera...si ma intreb de ce eu? Dar nu am niciun raspuns..
Poate nici nu caut un raspuns,dar intrebarea asta imi da putina alinare.
Imi aud degetele cum isi canta singure cantecul de harpa,le misc dar sunt amortite....privesc si totusi nu ma uit la nimic,sunt insusi eu cu mine,si ma privesc...
ma privesc dar nu stiu daca imi convine,pt ca daca n-as fi fost eu,nu ar fi fost furtuna...
Nu nedumeririle sunt cele care ma macina,nici zilele si nicio clipa,sunt lucrurile care nu ma lasa sa respir uneori,sunt lacrimile care ma fac sa tip..un sunet bland m-ar mai putea scoate de aici.
Nu a fost greu uneori,este greu tot timpul,sunt ca un mort care este fortat sa se miste,sa priveasca sa gandeasca,sa mearga mai departe atunci cand este imposibil.
Parca si macii din tabloul meu sunt mai fericiti,n-au viata dar pe ei nu-i pune nimeni sa se miste!
Am viata..dar ce e mai dureros decat a fi captiv intr-un cub de mecanisme,intr-un cub de reguli incorecte..?
Ceasul nu imi arata cate ore vor mai fi,dar sigur cate au fost....calendarul nu-mi spune cat mai am de indurat,dar imi spune cat am avut pana atunci...exista ceva care sa-mi spuna ca va fi candva bine? Si totusi ce e bine?
Bine e atunci cand nu este rau,dar nimic mai mult........
Te-am pierdut eu oare,sau asta e doar viata,cu regulile ei stupide?Pot fi amandoua,nu stiu! Un singur lucru este sigur....
Nu mai vreau,dar trebuie sa pot!

marți

this is a requiem for summer


Cum sa facem sa ne intelegem si cum facem sa-i intelegem pe ceilalti?
Caci e numai un sigur pas pana la un zambet si 1000 de ganduri urate pana la o jignirie....si totusi de ce alegem sa ne pierdem in ele si sa ne lasam dusi de valurile furiei?
caci numai controland aceasta ajungem sa iubim!
Iubirea ar fi cheia tuturor...dar noi insa si pe ea o vedem altfel....de ce ? pt ca nu dorim si refuzam sa cunoastem Adevarul...

vineri


Go-see criteria
1. portfolio
2. runway walk
3. general apprearance
4. personality

joi


I am in love with the NEW VINTAGE
The oldies are always the goodies



You never know when you'll get back next call-a top model si prepared for all !!!!
Tyra Banks

vineri


Nu merge si nu stiu unde este problema! sub ce se ascunde epava zilelor mele si unde este tot acel vuiet de intrebari? caci nu sunt interesata neaparat,eu doar ma mir! si cam asta fac mereu! ma mir tot mai mult de lume,de capul lumii si apoi de lume,din nou!
Imi dau seama ca eu nu mai astept si nici macar nu inaintez in contemplarea clipei,e totul prea complicat ca sa mai pot complica si eu!
eu pot doar sa prefac ce este,dintr-o intamplare adevarara intr-o poveste!
si ca sa fiu mai pe intelesul lumii si nu doar pe intelegerea mea proprie,am sa dau exemplu fotografia mea!
ea este color,are sute,chiar mii de nuante,dar eu am schimbat-o in ceva mai simplu! dandu-i efectul de alb-negru,am transformat-o si aproape ca nu mai este fotografia de mai 'nainte!si acum imi place si mai mult!!
asa este si in viata noastra! daca o restrangi in loc sa descosi si sa o intelegi,astfel facand-o mai complexa,reusesti sa scoti ceva mai bun,care nu este neaparat mai frumos,dar care iti place mai mult!
e ciudat ca lucrurile simple sunt mai bune de cele mai multe ori,mai frumoase si chiar ajutatoare!!!poate nici nu-mi place chestia asta si sunt sigura de fapt ca nu!! incercam doar....
insa exista o linie de precautie,caci de cele mai multe ori ce este mai simplu se arata apoi a fi mai greu! ........ ne agitam in altceva
mergand mai departe....

nu am spus ca este o fotografie simpla! am spus ca viata e frumoasa!
pupu pi dup;;)

sâmbătă




Si...trebuie sa spun cat am putut sa ma distrez in spatele scenei:)))













Formatia ce urma sa cante dupa,prezentarea noastra,cu toata increderea lor au lasat instrumentele frumos aranjate! Ce este drept,e ca le-au gasit la fel cum le-au lasat,dar ei nu stiu ce s-a intamplat pe parcurs:))

Si o poza,cu "clasique",Backstage!!!



























Prezentare Cristi Samfira.......

vineri

videoThis are my moments at my sweet 18.....
made by me

luni

Macii semnifica uitarea !


Nu stiam de semnificatia lor,pana acum 27 de zile...
Si am uitat oricum,pana in a 24-a zi,cand am stat printre ei si mi-am amintit ca trebuie sa uit si tot asa am descoperit ca am uitat ca trebuie sa uit,am uitat!!!
Ce exprimare nenorocita!
Si e cumplit,pt ca stiu ca este o simpla rascolire de ganduri....caci in prezentul meu,nu mai pot scrie asa de sincer cum o faceam candva si asta doar pt ca am uitat ca trebuie sa uit ca trebuie sa uit!!!
Deja ma predau rasului!,,,,si ce mai conteaza,,,,si totusi conteaza!!!
Ideea ramane ca eu m-am pierdut printre spicele de grau,asa cum s-a pierdut si gandul meu pentru el!!! ...e ars de caldura verii....e mangaiat de vantul preeriei...iar rosul macilor invie mutra peisajului cat si pentru spicele cazute la pamant in supunerea lor fata de adeiere...
LA REVEDERE..vis de iarna!!! La revedere TIE!!!

marți


Zâmbetul este o artă, râsul este un mister, suferinţa este o regulă a vieţii iar biruinţa este o exceptie, caci putini oameni vor sa aiba parte de ea, şi zic aceasta pentru că alegerea stă in mâinile noastre!!!

sâmbătă


zicand incet dar fara nume
mi-am plans ziua de plecare
fug departe printre lume
imi gasesc a mea salvare

imi doresc recunostinta
si in fapte ma predau
sa imi bucur iar fiinta
din privire ma redau

luni

Cel mai greu este sa treci peste un vis!! Este mai greu decat orice!! Sa omori ceva ce niciodata nu a existat sa stii ca nu vei mai putea atinge niciodata ceva ce ti-ai dorit cel mai mult! si cand simti sunetul disperarii inseamna ca esti aproape de inceput,pt ca finalul unui vis,aduce inceputul altuia!!
alt vis....da...alt vis!!
si parca nu pot sa cred atunci cand imi spun din nou si din nou...ca asta a fost tot!!! si ca visul toamnei a trecut si visul iernii si cel de primavara la fel!!! atat de zambitor...!! atat de inselator!!!
mi-ai facut dulce viata,mi-ai imbunatatit sclipirea,m-ai ridicat enorm si m-ai omorat atunci cand abia incepusem sa cred ca eu chiar zbor!!!

miercuri


Nici nu stie ce am ascuns si nici acum nu stie ce ascund,dar clar eu i-am spus ce am in gand,dar cum sa mai crezi in tot acest vuiet ametit,cum sa mai crezi in ceva ce-ai crezut si cum sa nu mergi mai departe daca zidul a cazut?...e mult mai usor sa alegi calea cea larga,dar tot mai frumos e greul nespus!!! vreau sa fortez si ce cred ca n-am ....si daca va fi ...si de nu va fi...cu siguranta...un raspuns o sa am...!!!


Un ghem de nimicuri se intrece pe sine
cautand raspunsuri in propriile intrebari
crezand ca e rau si tot ce e bine
in clipele state de dese-alergari

cuvintele cheie ii bat neincetat
cutiei cu stranse ii corespund
si cu o putere ca de barbat
amintiri cu sunet dur se aud,

caci lunga vale pleaca in sus
iar crunta durere apasa pe el
ce daca a fost? acum tot s-a dus!!!
nimicuri raman de-a-ntregul pe ghem.

joi

Madalina Horlescu Bershka primavera/vera '09 Barcelona shooting
cam asa suna noul catalog de la bershka

Shooting-ul a fost in Barcelona












Backstage
In felul asta arata pargina de lookbook Bershka
http://www.bershka.com/en/lookbook
Cateva poze
Shooting Barcelona



























Backstage






Pentru ca abia ma mai privesti,pt ca abia se aude o parte din glasul tau cand te prefaci ca ma saluti,pt ca din gesturi ne mintim,eu vreau dar nu mai reusim sa ne privim,caci in cate dati si in cate randuri am incercat,nu am reusit,dar fiindca totul e imprecis si poate nici macar nu ne mai stim,am regretat.....ce?" ca n-am stiut sa fiu mai reala"-,dar nici acum nu se poate,nici acum nu poti,nu pot!Un singur lucru stiu c-am reusit si fara ca prea mult sa-mi fi imaginat:Nu am vrut sa te uit,nu te-am uitat!!!

sâmbătă


Nu exista timp,nu exista ani!
Existam noi si alegerile noastre.Alegand unde vrem sa fim,alegand ce vrem sa facem,alegand cu cine sa stam sau sa facem ceva cu cineva impreuna ,determinam actiunile care diferite fiind se suprapun si ca se determinam existenta le calculam cu aceasta unitate,importanta fara sa vrem,cea mai importanta fara sa stim!
Imi place ca par ceea ce nu sunt si-mi place sa arat ceea ce nu vreau sa fiu,caci implinind ce-mi cere lumea fara ca eu sa simt,imi linistesc splendoarea fiintei mele!Condamnarile dese si lungi m-au facut sa fiu ceea ce sunt si tot ce a ajutat la prabusirea mea temporara a fost doar un simplu element ce a adus recompensa mai tarziu.Am indurat vrand nevrand,caci numai asa mi-am dat seama ce vreau si numai asa am reusit sa fac ceea ce vreau.Ceea ce imi doresc e departe de aceasta denumire pt ca nu mai exista dorinte si vise,exista numai planuri si perspective;totul se implineste,totul e real,totul este deja scris,tot ce mai trebuie sa existe este timpul,adica locul potrivit si eu!!!
Si de ce spun ca niciodata,pt ca stiu sigur ca nu numai ca in asa fel nu s-a mai intamplat pana acum dar stiu ca nici nu o sa se mai intample vreodata!!!

vineri

http://www.vogue-eyewear.com/casting/us/



se-astupa piese in continut
zambire albastra de tip curios
lasa cu tot fa-te mireasa
in frunza uscata de foc e miros

miercuri


O adevarata lucrare in arta de suferi,o adevarata melodie in partitura notelor de lacrimi,starnesc caile ce duc pe valea celor multe,alungandu-ma din nou spre crestele muntilor de fericiri.
In adancimi sporesc abilitatea vestigiilor necacioase,invatandu-le iar si iar din nou folosirea armelor puternicilor visuri,cercand sa dea uitarilor vrute si nevrute tot ce a mai ramas!Tot ce inca este sau nu poate sa mai fie,tot ce vreau si tot ce nu vrei,sumedenia acelor fapte ce ne unesc!Acele ganduri care spun tot in sclipirea dupa-amiezelor ce scriu romane!
O oftare incape intre randuri,dar ce incape intre noi?Doar indoieli,minciuni ce amandoi le credem,doar din priviri,caci vorbele tradeaza o rautate,nesalvand nimic din pura realitate!!!
Acum eu am plecat si tu ai ramas,eu te astept dar tu pleci mai departe!Si eu voi pleca,voi pleca departe dar asteptandu-te exact acolo unde mereu te-am asteptat!!In inima mea,in visurile mele,in tot ce tu ai spulberat candva din lipsa de tact anticipat!!!
Iti dau si acum vesnicul meu sarut,ce va ramane mereu pastrat in cutia micilor mele apusuri,inserari ale zilei,intunecari ale mintii!!!
Scumpul meu.....

vineri


las ce regret si regret tot ce las
in Sclipiri adanci din zborul cu ani
Opera scrisa din clipa cu glas
apasa in dungi gandul din grani

Asa-zisa viata sau saci de pacat
In culorile gri viu colorate
Fetze uitate in gand aratat
Uimiri de arama in vise salvate

Invart ma,ascund tot,sunt mai mult ce vreau in continuare ce vrei,lupt exact cum lupta toti,bucurandu-ma de anii mei!!!...un fel de "La multi ani " ....pt mine

miercuri

psalmii 119:63
Dornic in vis,ca de plans niciodata
Recent aruncate si tot amplasat
Spala si lasa reteta curata
Nimic nu e mult dar este stricat.

Pe jos aruncat,dar de demult
Accepta scrisul cu randul in jos
Si nu e deloc aici de temut,
Uratu-i urat,frumosul frumos!

Ridica pe rand ce ai revarsat
Uitand mereu si-apoi rascolind
Caci numai plangand crezi c-ai uitat
Aminte-ti aduci in urma privind.

Covoare de scris pe mine astern
Si-mi las dorinta neezitand,
Facandu-mi gandul puternic etern,
Caci ele dispar dar nu si arzand.

Regret ce-am uitat,puternic iubind
Creatii de file plesnind pe fundal
Inving plansoarea pururi zambind
Si strig sa cunosc al meu recital.

Aroma de praf neretezat
Se simte-n odai uitate demult
In timp ce s-au amorezat
In incapere,amintiri s-au nascut.

Locuri de timp si timp ireal
Ciudat impletit dar totusi cu sens
Preface si dansul in joc genial,
Facand drumul vietii mult prea intens.

Priveliste surda desprinsa de rai
Alunga zambirea ce vrednic era
Simtire calda-n vant evantai
Nu plange,doar crede si poti spera.

Aluzii aduse in chip necerut
Lipirea adanca se lasa de tot,
Nu cere nimic asa cum s-a vrut
Doar lasa sa vreau,sa vreau si sa pot!

Viteza de ganduri in pas de minut
Dispare din calea convinsa direct,
Accepta splendoare in vas ca de lut
Si face ca visul sa fie perfect.

joi


"I don't think a women is really a women,unles she is a blonde...u know?!" Gia Marie Carangi(top model)
A fost odata cand.....visul parea bland


















uitandand ce e in jur,mi-am creat jocul prea dur....
Realizand apoi intens ,ca nimic nu-i fara sens
Si concluzia indecisa,a lasat doar o premisa
Daca faci cum s-a tot scris,
vei trai ca intr-un vis